Se intampla lucruri frumoase in Bucuresti zilele astea. Am participat deja la o parte din evenimente, cu celelalte mai greu, insa vroiam sa va fac niste recomandari.
In primul rand sunt Erste Foundation Prizes for Social Change, insotite de conferinta “The Future of Social Change. 1989-2009: Visions and Perspectives after 20 Years of Transition”. Activisti ONG, oameni de afaceri, antreprenori, jurnalisti si alti “change-makers” regionali se intalnesc timp de cateva zile in Bucuresti (24-26 iunie) si pun la cale viitorul socio-economic al regiunii noastre. Am fost ieri la conferinta de deschidere, ratand din pacate primul speech – al domnului Traian Basescu – caci m-ar fi interesat aici reactiile diferite ale publicului – ale romanilor versus ale celorlalti invitati straini. Insa am reusit sa urmaresc un panel cu un titlu provocator: “20 Years of Freedom: Who Is ‘In’ and Who is ‘Out’”? Mi-a placut mult felul in care a moderat discutia Boris Marte, Membru al Board-ului Fundatiei Erste (o institutie de-a dreptul impresionanta, de care din pacate auzisem prea putin pana acum), si mi-a placut mult interventia profesorului Claus Offe de la Hertie School of Governance, care a evidentiat ceea ce eu cred de mult – nevoia de a intari statul si de avea un stat puternic drept piatra de temelie pentru asigurarea tuturor celorlalte privilegii si libertati. O alta idee interesanta a fost cum am putea sa inlocuim dependenta sterila de partide politice prin foruri deliberative alternative. Cel mai mult mi-a placut insa raspunsul lui Offe la intrebarea referitoare la felul in care efectuam tranzitia morala si schimbam valori – anume amintind oamenilor des ceea ce ar trebui sa fie “in their face”: universalismul, responsabilitatea individuala, interdependenta sociala. A dat drept exemplu o masura miraculoasa a primarului orasului Bogota, care a impanzit un cartier cu o rata de criminalitate ridicata cu postere gigantice cu mesajul “La vida es sacrada”. Si a functionat.
Apoi zilele acestea vin, pe partea de entertainment, Maratonul Future Shorts si Noaptea Institutelor Culturale. Le ratez pe amandoua, caci plec din Bucuresti, dar vi le recomand cu multa caldura.
Iar azi, din motive obiective, ratez Green Biz Forum, de care am aflat (cam prea tarziu, din pacate) de pe blog-ul lui Dragos Dehelean - discutii despre CSR verde si green business-uri, cu cateva din cele mai noi si promitatoare nume din domeniu. Sper sa citesc pe bloguri sau pe site-ul evenimentului cam despre ce a fost vorba.
Asadar, food for the brain and soul. Enjoy!
Amintind oamenilor des ceea ce ar trebui sa fie “in their face”: universalismul, responsabilitatea individuala, interdependenta sociala —> toate astea suna frumos in teorie; in practica, oamenii sunt interesati de ce pun pe masa; in Franta, de exemplu, oamenii manifestau ieri la Gara de Nord impotriva imigrantilor care le iau locurile de munca. Deci cred ca li se cam rupe de universalism. Si asa este, in perioada asta de criza sau ce-o fi, prin mai toate statele. Sunt curioasa cum ar spune Offe, pe intelesul unuia caruia ii ghiortaie matul pentru ca un altul, fie de aceeasi nationalitate, fie de o alta (universalul), ii ia locul de munca, ca e responsabil individual de ceea ce este. Cred ca ar muri
)) E trist poate, dar nu mai putin real ca, in fapt, lumea e foarte simpla, dar ca, intr-adevar, idealurile si speech-urile astea inaltatoare ne tin in priza.
Stii tu… unul din lucrurile pe care le-am aflat la Aspen este ca oamenii traiesc in mai multe tipare temporale – trecut, prezent si viitor. In momentul in care traiesti in viitor (si chiar in prezent) e imposibil sa nu te gandesti sa iti fundamentezi comportamentul pe niste valori, cum sunt universalismul, etc. Intreaba-te de exemplu, de 5 ori, de ce un lucru este important pentru tine si incearca sa ajungi la miezul esential al problemei – la core value. Acolo sunt elementele care ne tin in priza comportamentul si ni-l fac sa fim mai mult decat fiinte reactive. E perfect fireasca atitudinea francezilor, iar ieri la conferinta chiar s-a discutat de totala prabusire a statelor asa cum le concepem noi ca service providers in fata crizei economice. Dar, dat fiind natura umana (in cea mai hobbes-iana ei forma, chiar), tot trebuie sa pui niste valori in piramida.
A… plus ca toate astea au la baza cosmarul reciprocitatii. Care e neindurator.