Monthly Archive for June, 2009

Recomandari de Bucuresti

Se intampla lucruri frumoase in Bucuresti zilele astea. Am participat deja la o parte din evenimente, cu celelalte mai greu, insa vroiam sa va fac niste recomandari.

In primul rand sunt Erste Foundation Prizes for Social Change, insotite de conferinta “The Future of Social Change. 1989-2009: Visions and Perspectives after 20 Years of Transition”. Activisti ONG, oameni de afaceri, antreprenori, jurnalisti si alti “change-makers” regionali se intalnesc timp de cateva zile in Bucuresti (24-26 iunie) si pun la cale viitorul socio-economic al regiunii noastre. Am fost ieri la conferinta de deschidere, ratand din pacate primul speech – al domnului Traian Basescu – caci m-ar fi interesat aici reactiile diferite ale publicului – ale romanilor versus ale celorlalti invitati straini. Insa am reusit sa urmaresc un panel cu un titlu provocator: “20 Years of Freedom: Who Is ‘In’ and Who is ‘Out’”? Mi-a placut mult felul in care a moderat discutia Boris Marte, Membru al Board-ului Fundatiei Erste (o institutie de-a dreptul impresionanta, de care din pacate auzisem prea putin pana acum), si mi-a placut mult interventia profesorului Claus Offe de la Hertie School of Governance, care a evidentiat ceea ce eu cred de mult – nevoia de a intari statul si de avea un stat puternic drept piatra de temelie pentru asigurarea tuturor celorlalte privilegii si libertati. O alta idee interesanta a fost cum am putea sa inlocuim dependenta sterila de partide politice prin foruri deliberative alternative. Cel mai mult mi-a placut insa raspunsul lui Offe la intrebarea referitoare la felul in care efectuam tranzitia morala si schimbam valori – anume amintind oamenilor des ceea ce ar trebui sa fie “in their face”: universalismul, responsabilitatea individuala, interdependenta sociala. A dat drept exemplu o masura miraculoasa a primarului orasului Bogota, care a impanzit un cartier cu o rata de criminalitate ridicata cu postere gigantice cu mesajul “La vida es sacrada”. Si a functionat. 

Apoi zilele acestea vin, pe partea de entertainment, Maratonul Future Shorts si Noaptea Institutelor Culturale. Le ratez pe amandoua, caci plec din Bucuresti, dar vi le recomand cu multa caldura.

Iar azi, din motive obiective, ratez Green Biz Forum, de care am aflat (cam prea tarziu, din pacate) de pe blog-ul lui Dragos Dehelean - discutii despre CSR verde si green business-uri, cu cateva din cele mai noi si promitatoare nume din domeniu. Sper sa citesc pe bloguri sau pe site-ul evenimentului cam despre ce a fost vorba.

Asadar, food for the brain and soul. Enjoy!

Aspen Young Leaders in Delta

Sunt din nou la Aspen Young Leaders. De data aceasta in delta, la Mila 35, la un nou retreat, mult mai putin centrat pe lumea din jurul nostru de aceasta data, cat pe noi insine. Ii avem ca traineri pe Marian Stas si Andy Szekely, care ne ghideaza pas cu pas prin diferite instrumente legate de leadership si mai ales prin instrumente care ne ajuta sa ne descoperim pe noi insine, cu puncte bune si mai ales cu vulnerabilitati grele si care pot fi depasite numai prin multa, multa munca. LSI (lifestyles inventory), GSI (group styles inventory), NLP (neurolinguistic programming), TA (transactional analysis), leadership transformational, si multe altele.Am facut un test fantastic care povesteste lucruri despre stilurile mele de comportante. Lifestyles Inventory de la Human Synergistics. Nu am aflat secrete prea mari, desi au fost cateva lucruri despre mine pe care nu le-as fi intuit (cum ar fi, bunaoara, tendinta spre evitare). Insa ceea ce am aflat (in esenta ca sunt prea putin constructiva, ci prea mult ofensiv-agresiva, adica perfectionista si competitiva) planuiesc sa corectez si sa imbunatatesc.Per total, Aspen este o descoperire  de sine care e imposibil sa te lase rece. Sunt lucruri care iti explica trecutul, care iti arata cum esti in prezent si, cel mai important, te fac sa iti pui intrebari grave si complexe despre viitorul tau. Si e important sa iti pese. 

Filme si liceeni. Un cocktail fascinant.

Imi place la nebunie cum evolueaza proiectul Cluburile de Film One World. Sunt recunoscatoare spiritelor ca mi-au dat-o pe Alina care il administreaza cu un zel, rigoare si atentie la detalii cum mie personal rar mi-a fost dat sa vad.Multumesc inca o data, Alina!Rolul meu in proiect este de coach si facilitator. De bagator de coada acolo unde cozii ii sade mai bine.E un proiect personal la care tin mult, pe care l-am initiat in urma cu mai bine de un an si care merge frumos. E genul de proiect care e suficient sa aiba un impuls si apoi stie sa mearga sigur.Duminica am avut un atelier de lucru cu toti coordonatorii cluburilor de film, din tara si din Bucuresti. Am discutat cu cei care au avut curajul sa organizeze deja, cu eforturi proprii, convingandu-si colegii, profesorii, prietenii si directorii sa ii sprijine si sa le fie alaturi, primele proiectii de film. Si am discutat si cu cei care inca planuiesc acest moment.Am cautat sa aflam cum le-am putea fi mai mult de folos, cum i-am putea instrui si cum i-am putea ajuta sa isi inspire si mai mult, prin puterea propriului exemplu, colegii de generatie. Sunt cu totii tineri fantastici, care au inca nevoie de incurajari si batai pe spate, ca de altfel noi toti.Apoi ne-am uitat la un film pe care eu personal il gasesc de fiecare data tulburator. Trezeste in mine sentimente succesive de optimism si neputinta, de speranta si reflectie, de admiratie. Am mai scris despre acest film si acum ma bucur sa il descopar disponibil pe Youtube in intregime, pentru oricine doreste sa il vada.Este vorba despre “Bridge over the Wadi”, un film care vorbeste despre temerara incercare de a organiza scoli primare mixte, arabo-israeliene, in teritoriile ocupate din Palestina. Si care vorbeste despre conflicte si istorie, despre solutii, despre comunicare. Vi-l recomand neaparat, pentru ca este un dialog despre oricare dintre noi, despre culturile si identitatile noastre, existente indiferent de situatie.Asadar, continuam cu acest proiect cu entuziasm!